Ce sunt suprafeţele cu perioadă de vegetaţie scurtă, pădurile energetice
Sunt suprafeţe arabile, pe care se cultivă specii de foioase cu creştere rapidă, care se caracterizează prin faptul că arboretul are o creştere deosebit de rapidă. Lemnul şi produsele secundare de după tăiere (materialul de tocat) sunt utilizate ca materie primă de către producătorii de energie (centralele ecologice de încălzire) şi în industria de papetărie şi lemnului.
De ce suprafeţe cu perioadă de vegetaţie scurtă?
Greutăţile în distribuţie datorită numărului în creştere a centralelor ecologice de încălzire; pe viitor se va înregistra o creştere şi mai mare datorită ratei exportului în industriile de materie celulară, papetărie, construcţii şi a lemnului, punerea în funcţiune a altor centrale energetice ecologice, creşterea livrărilor de biomasă de mici dimensiuni, scăderea importului de lemn brut.
Prin unităţile de producţie cu perioadă scurtă de vegetaţie se crează o modalitate interesantă de venit suplimentar pentru firmele de agricultură.
Caracteristicile KUP (Plantaţiilor cu perioadă de vegetaţie scurtă)
În primul stadiu de viaţă plantele cresc deosebit de repede- în scurt timp se produce multă masă într-o calitate comparativ scăzută (greutate/volum). Se folosesc culturi speciale de arbori din crescătorii de arbori (clone), în special plopi şi salicacee (salcâmi)
Foioasele se taie la intervale regulate, recolta obţinută se foloseşte; puietul se dezvoltă din nou, formează o masă şi în câţva ani de creştere (2 - 6 ani), dă o recoltă nouă
Avantaje: economisirea costurilor de reînverzire, creşterea producţiei faţă de culturile de arbori crescuţi din semninţe;capacitatea lăstarilor creşte adesea faţă de prima producţie; după 25-30 de ani scade capacitatea de producţie şi se recomandă o nouă nivelare, o defrişare şi o replantare.
Factori de succes
Amplasarea, selecţia bună a clonelor (raportat la condiţii climatice, amplasament, sol), îngrijirea în anul de plantare şi amplasarea plantelor la o anumită distanţă, calitatea butaşilor, proximitatea apei, calitatea solului, existenţa burienilor, bolile şi pagubele provocate de insecte şi animale sălbatice prin mâncarea mugurilor şi prin daunele provocate prin măturare;
Producţie: 10-15to TM/ha/a în Austria. Până la 20 de tone şi peste (masă absolut uscată) de exemplu în Italia în proximitatea apei freatice şi a suprafeţei arabile de bună calitate.
Comercializarea
Pentru uz propriu sau prin livrarea către cumpărătorii de tocături (z.B. reţea termică suplimentară), industrie
Aspecte legale (valabil pentru Austria)
Distanţele minime sunt prevăzute în legislaţia naţională; se anunţă din timp şi se recoltează în conformitate cu legislaţia silvică în vigoare §1(5): suprafeţele cu perioadă scurtă de vegetaţie sunt suprafeţe agricole, dacă cultura nu a fost realizată pe pământ silvic, în caz contrar se declară ca atare în decurs de 10 ani la instituţia aferentă; se recoltează cel târziu după 30 de ani, altminteri suprafaţa este considerată pădure
Criterii despre compoziţia plantelor
Bonitatea solului
Bodenzahl: graniţa de jos 30; valoare pH 5,5-7,5, în rest se amendează pământul cu var
disponibilitatea apei
Speciile de arbori folosite sunt în general iubitoare de apă (plopi, salicacee), de aceeea creşterea plantelor depinde de cantitatea de precipitaţii (peste 300-500mm/a), capacitatea de retenţie a apă în pământ şi prezenţa apei freatice respectiv înălţimea apei freatice; conţinutul de humus şi de nutrienţi sunt mod secundar relevante.
Suprafeţele adecvate sunt în special suprafeţele aflate în repaos, suprafeţele arabile, pământul agricol – argilele uşoare cu conţinut de apă proaspăt sau moderat sunt adecvate Alimentare cu apă
Clonele şi înmulţirea vegetativă
Clon: totalitatea plantelor care dovedesc a avea acelaşi material genetic şi sunt obţinute prin înmulţire vegetativă (utilizarea distanţei dintre lăstari) a arborelui mamă
Selectarea clonelor
În funcţie de locaţie şi de comercializarea lemnului; în Europa Centrală sunt căutaţi în principal plopii şi salicaceele. Salicaceele în special pentru pământul bogat în apă, totuşi este mai expus atacurilor animalelor sălbatice
Cerinţe: comportament sigur de creştere; creştere rapidă a arboretului; coroană îngustă şi compactă a arborelui cu un unghi al crengilor ascuţit; Creşterea butaşilor- capacitate de regenerare bună chiar şi după recolte multiple la intervale diferite; utilizare completă a perioadei de vegetaţie la rezistenţă concomitentă la ger timpuriu şi târziu (este necesar un compromis); înmulţire simplă şi avantajoasă; capacitate de concurenţă în desime; influenţă minimă a direcţiei de creştere / îndoire datorită direcţiei luminii;
Este necesar să se urmărească, ca unităţile de mari dimensiuni a unei singure clone sunt mai expuse unui risc de boli mai mare şi necesită aplicarea unor substanţe pentru protecţia plantelor.
Nu există soluţii pentru suprafeţe mari cu o singură plantă!
Este de preferat să fie o diversitate adaptată mediului atunci când se selectează clona, materialul ar trebui să provină din regiunea în care a fost cultivată şi dezvoltată;
salicaceele tind spre o rată a succesului de 100% în creştere şi regenereare; cicluri de producţie de maxim 4 ani; atacul cerbilor; capacitate de producţie de cca. 8t/ha/a;
salcâmul în probă – spaţiul aflat între salicacee prin interacţie (salicacee, salcâm); valoare termică mare; inflamabil; cerinţe puţine pentru sol, rezistent la secetă;
Pregătirea pământului
Suprafeţe: 25-30cm se ară, se grapează, momentul se alege în funcţie de cultura precedentă şi de caracteristicile pământului; solurile care au capacitatea de a se lega - toamna- respectiv iarna, solurile uşoare chir înainte de plantare, în orice caz se grapează pentru o obţine o structură uşor sfărmicioasă a solului înainte de plantare mai ales în pământurile uşoare
Suprafaţa verde: prepararea împăduririi nu poate fi evitată (excepţie: plantarea nuielelor, plante înrădăcinate); prepararea solului pe 30cm în adâncime apoi se macină de regulă înainte de aplicarea culturii
Ierbicide: În locuri în care predomină buruienile se aplică ierbicide preliminare înainte de apariţia fructelor sau după plantare; sau chiar din toamnă se aplică ierbicide totale care obţin efectul dorit
Cultură intercalată: înaintea plantării butaşilor, pot preveni şi pot reduce metodele de intervenţie pentru cultura de plante, experimentele s-au făcut pe cereale şi leguminoase, cultura intercalată poate fi folosit ca fruct sau mulci (au ca efect de inhibarea uşoară a creşterii -> concurenţă)
Plantare
Butaşii sau puieţi; groase de 0,8 cm-3cm ţi lungi de 20cm, nevătămate , cel puţin 2 muguri, beţe, plante înrădăcinate; material de plantare costisitor cu lungimea de 1-2m; (salcâmul trebuie introdus înrădăcinat); se pot folosi pentru corecturi
se protejează de uscare, de la momentul tăierii până la plantare se deăpozitează într-un loc răcoros şi umed
Plantarea de primăvara imediat ce starea pământului o permite; chiar în răsadul de porumb este recomandat toamna după căderea frunzelor la ger mai puternic..
În cazul pământului cu capacitate de legare şi a pământului greu este posibilă rezistenţa la plantare (max. 1/3 din lungimea butaşului), în cazul solurilor nisipoase şi omogene până la uşor de omogenizat (mecanic); se asigură contactul adecvat cu solul, altminteri există pericol de uscare;
Distanţa dintre plante: prin distanţa dintre ăşante aleasă iniţial pentru plante se poate maxima productivitatea suprafeţei.
Criteriile sunt: ciclu de producţie planificat – cu cât e mai scurt, cu atât e mai mare desimea plantelor şi costurile investiţiilor în anul de început al culturii
Diametrul ideal al trunchiului – un diametru mai mare înseamnă un ciclu de producţie mai lung şi o distanţă mai mare între plante ( în totalitate pe cale mecanică sunt posibile momentan până la cca 16 cm)
Plantare planificată – recoltă totală1,5 -2m distanţă şi cca. 10m de straturi intermediare; combine de lemn 0,9-1,5m; Harvester-ul nu necesită un bandaj fix, asemenea în cazul recoltei manuale
Rând simplu şi dublu- cel simplu este dependent de aparatură mecanică la recoltă, cel dublu este adecvat lăţimii maşinilor de recoltare; plopul se plantează în general într-un singur rând
se plantează mecanic sau manual – până la cca. 2ha de plantare manuală, fpentru plantare mecanică se folosesc maşini de plantarea cartofilor sau a legumelor cărora li s-au adus modificări (se ating astfel adâncimi de 20cm), suprafeţe mari cu maşini speciale
Îngrijire
Butaşii trebui îngrijiţi pentru a trece sănătoşi de primul an, din al doilea an de regulă nu mai este nevoie de maşini de îngrijire, totuşi se urmăresc pentru a depista eventualele insecte boli sau buruieni
Ierbicidele sunt utilizate cât de puţin posibil. Doar modalităţile de „prelucrare mecanică“ şi de „distanţă minimă între plantele“ sunt în consonanţă cu orientarea ecologică a a utilizării biomasei. (de 3-4 cu cultivatorul ori în răsad, în funcţie de buruieni), se sapă între rânduri; se previn prin seminţele împotriva buruienilor, distanţă mică între plante (! Ciclu de producţie, costuri!), strat de frunze uscate şi paie;
Tăiere încă din primul an?
Rentabilitatea reprezintă în continuare un subiect controversat, pe lăstarele afectate se pot obţine noi butaşi (atenţie la clonele aflate sub protecţie!) sau creşterea puternică a pomilor care provin din seminţe se elimină şi se iniţiază creşterea butaşilor pentru a reduce diametru mediu
Îngrăşământ
La plopi nu e necesar, în cazul salicaceelor îngrăşământul N s-a dovedit deosebit de bun în creşterea productivităţii; salcâmul ar fi interesant ca legătură cu azotul pentru experimentele cu culturi mixte, reducerea cenuşei duce la un bilanţ echilibrat al nutrienţilor la minerale; pe pământ acid amendare iniţială cu var.
Prevenirea atacului animalelor sălbatice
Gard, barieră olfactivă în cazul salicaceelor se grupează mai multe clone, la margine se amestecă cu plopi, în cazul plantaţiilor dese sunt afectaţi doar mugurii de pe margini.
Înlocuirea zonelor cu lipse prin plantare ulterioară
Pe suprafeţe mai mari prin butaşi şi muguri; pe suprafeţe mici nu se înlocuiesc pentru că plantările ulterioare nu se pot impune.
Recolta
De regulă între noiembrie şi februarie, după căderea frunzelor; pentru energie- Şină de tocare, ciclu de producţie de 3-5 ani, amplasarea produselor la o anumită distanţă ; lemn industrial 8 ani şi mai mult şia le bandaje de plante; Procesul deplantare ar trebui fixat înainte de selectarea suprafeţei! Cea mai simplă variantă o constituie drujba, încărcător cu roată şi tocător; recoltă totală doar până la puteri de trunchi de >9cm, până în momentul de faţă acestea sunt suprasolicitate; drujbe pentru suprafeţe mai mici, pentru pomi care provin din butaşi cu mai mulţi lăstari nu sunt recomandate – capacitate minimă de producţie, pericol de accident;
Procese mecanizate: diametre mici, ciclu de producţie scurt- aparate de recoltă agricolă; aici sunt următoarele aspecte de urmărit: realizarea logisticii pe câmp, cumpărători, perioade de tranziţie scurte ale aparatelor de recoltă şi luarea în calcul al perioada intermediară,
diametru mare, ciclu de creştere lung – aparatură de recoltă silvică; cu Harvester-ul , se depăşesc puteri 9 cm.
Partea de logistică – cumpărătorii materialului de tocat
Costurile transportului sunt şi ele de luat în calcul: Distanţa transportului până la cumpărători, viteza transportului şi coordonatele locale (muntos, multe intersecţii), cantitatea recoltei/unitatea temporală, capacitatea de umplere a utilajelor de transport
Recultivare – Distanţa dintre buşteni după sfârşitul perioadei de rotaţie
Distrugerea butaşilor datorită înmuierii cauzate de ger pe o adâncime a pământului de cca 35cm; viteza de deplasare reglează gradul de sfărâmare; se ia o decizie la faţa locului, o folosire agrară este posibilă cu ajutorul cultivatorului care se află pe piaţă în momentul de faţă; Pământul trebuie să fie uscat de la metodele de reducere până la adâncimea de prelucrare (îndesare!) utilizare ulterioară cu porumb sau cultura perenă mai bună decât cu cereale de vară
Costuri
Din informaţiile cu privire la cantităţi şi rentabilitate reies următoarele:
- Detaliile cantitative (tone) sau de volum ( metru cub plin); substanţă uscată sau masă proaspătă; conţinut de apă?
- Producţie pe unitate de suprafaţă – producţie medie anuală pe hectar (scăzută) sau producţia totală pe fiecare an de recoltă (mai mare)
- Paritate – unde se predă marfa? De la marginea drumului, sau chiar de la unitate?
Comparativ cu alte fructe: perioada scurtă de vegetaţie trebuie să fie o opţiune economică, diferenţele sunt între 50 şi 300€ la lemn energetic şi între -216- +125€ la lemn industrial;
Pentru optimizarea economică sunt următoarele puncte definitorii:
- Producţia pe substanţă uscată
- Preţul pe substanţă uscată
- Costurile de recoltă
- Suprafaţa minimă recomandată cu intervenţia unui utilaj de recoltăde la 3 - 5ha
Concluzie
Agricultorii deţin cel puţin o suprafaţă experimentală proprie crează cu risc minim un avantaj concurenţial, prin experimente se poate construi n decursul anilor sau a deceniilor o bază experimentală
Datorită perioadei lungi de rotaţie şi a dezvoltării actuale a pieţei nu ar trebui să ne limităm la suprafaşe experimentale; o suprafaţă > de 10ha poate fi asigurată cu unităţi comparativ mari- suprafeţele aflate în pauză de cultivare, producţie vegetală la marginea pământului cu respectarea criteriilor aferente şi a proximităţii (<20km) cumpărătorilor;
Următoarele aspecte sunt de urmărit:
- În ce măsură au la dispoziţie şi în ce proporţii, energia sau lemnul industrial,- distanţa dintre plante, specia arborilor, ciclu de producţie, utilajele de recoltă şi metodele , în anii de recoltă la preţuri şi timpi asiguraţi
- Clona – din regiune, pe cât posibil experiment propriu
- Pregătirea solului
- Planificarea şi logistica recoltei
- Conectarea la o comunitate de producători – recoltă avantajoasă financiar
Sursă © FHP, LK NOE




